Sâmbătă, 8 decembrie, am fost la Valea Plopului! Ştiu, mulţi dintre voi aţi auzit deja de acest loc, de ce face acolo Părintele Tănase sau de cum se implică fotbalistul George Ogăraru. Ca şi voi, am aflat şi eu de copiii orfani de acolo, de incendiul din 2011, de greutăţile prin care trec micuţii. Însă, în urmă cu câteva săptămâni, conştiinţa mi-a spus răspicat: „Implică-te!”.
Am aflat de acţiunea umanitară organizată de fanii Stelei, prin Asociaţia Independentă a Suporterilor Stelişti (AISS). Am vizionat pe internet un reportaj realizat de Dolce Sport chiar acolo, la Valea Plopului. Aşa am decis să-mi ascult cugetul!
Am demarat rapid, pe nepusă masa, o campanie pe Facebook. Deplasarea la Valea Plopului urma să aibă loc la 8 decembrie. Prietenii mei au reacţionat imediat, iar la capătul a două săptămâni de zile am reuşit să strângem o sumă de bani cu care am cumpărat o mică parte din cele necesare copiilor. Ba mai mult, sufrageria mea a devenit neîncăpătoare. Saci plini cu haine, jucării şi vase mi-au invadat locuinţa.
I-am anunţat pe cei din AISS că pot conta pe sprijinul meu şi al prietenilor minunaţi pe care-i am.
Uite aşa, sâmbătă ne-am adunat toţi pentru a merge la copiii de la Valea Plopului. Printr-un făcut, locul de întâlnire a fost Arcul de Triumf din Bucureşti. Triumful binelui în faţa răului!
Peste douăzeci de autoturisme, un microbuz şi două camionete au plecat spre locul binecuvântat de Dumnezeu, Valea Plopului!
Deşi aveam idee despre ce înseamnă să ai probleme, abia acolo am realizat cu adevărat acest lucru.
Chiar dacă au greutăţi mari, copiii şi ceilalţi oameni de acolo ne-au întâmpinat cu multă căldură. Căldura sufletelor lor! Suflete nevinovate! Ne-au făcut cu mâna, ne-au spus „Bună ziua! Bine aţi venit!” şi au făcut un gest uluitor: ne-au întâmpinat cu ceai cald!
I-am salutat şi noi, apoi toată lumea a trecut la treabă. Am descărcat tot ceea ce am adus, iar copiii ne-au răsplătit cu mulţumiri, zâmbete şi giumbuşlucuri. Am făcut poze şi am râs.
Ceea ce m-a impresionat foarte tare a fost bunătatea acestor copii. Deşi nu au parte de fericirea cuvenită unor puşti de vârsta lor, aceşti micuţi ne-au demonstrat ce înseamnă să fii BUN! De exemplu, Marinică (foto 2) un ţînc de câţiva ani, a sărit de gâtul meu ca să facem o poză. Parcă ne cunoaşteam de când lumea! S-a bucurat enorm când a primit în dar căciula mea.
Un alt copil minunat, Robert (foto 3) ne-a demonstrat că are calităţi excepţionale pentru atletism. A urcat şi a coborât în fugă dealul din zonă, deşi avea în picioare o pereche de papuci. Tot el, a făcut un gest care ne-a lăsat mască. Câţiva băieţi au mutat nişte cărămizi dintr-un loc în altul, iar într-un moment de respiro, puştiul a venit cu o gogoaşă în mână şi s-a dus la fiecare dintre ei să întrebe: „Care vreţi o gogoşică? Am muşcat doar o dată din ea, dar v-o dau vouă!”.
Aşa e la Valea Plopului! Copiii sunt gata să renunţe, fără să ezite, la puţinul lor, pentru a da şi altora.
Aici îţi dai seama ce înseamnă cu adevărat dragostea şi bunătatea. Credeţi-mă, Valea Plopului e locul în care ţi se schimbă viaţa!
Paul Tecuceanu Blog 