Posts Tagged 'Dosar medical'

Justiţia ne-a dat dreptate! Spitalul „Matei Balş”, obligat a doua oară să predea dosarul fratelui meu!

adrian-streinu-cercel
Sursa foto: BOGDAN STAMATIN / MEDIAFAX FOTO

Tribunalul Bucureşti a admis astăzi cererea prin care familia mea a cerut Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” din Capitală eliberarea dosarului medical complet al lui Toni.
Este a doua oară când câştigăm în instanţă dreptul de vedea aceste acte medicale. Primul succes a fost înregistrat tot la Tribunalul Bucureşti, la dat de 07.12.2011. Spitalul condus de Adrian Streinu-Cercel a făcut însă recurs, iar în iunie 2012, Curtea de Apel Bucuresti, spre ruşinea ei, a casat sentinţa şi a trimis dosarul la rejudecare.
Însă, ce a fost, a fost. Din punctul meu de vedere, decizia dată azi e una cât se poate de firească şi de corectă. Pacientul, actorul, omul Toni Tecuceanu aparţine familiei sale, nu spitalului! În plus, este normal ca familiei să i se permită accesul la dosarul medical. E dreptul nostru să ştim de ce a murit fratele meu. Mai mult, acest caz este unul special. Spitalul, prin vocea domnului Streinu-Cercel, a oferit unor terţi date din dosarul medical al lui Toni, fără să aibă acordul său sau al familiei. Apoi, ne-a refuzat nouă accesul la dosarul medical, argumentând această decizie prin faptul că art. 21 din Legea 46/2003 nu le permite acest lucru. Ori, să susţii aşa ceva este aberant! Cum să invoci un articol de lege pe care chiar tu l-ai încălcat, iar apoi să te foloseşti de el fără nicio remuşcare? Sunt convins ca vom afla lucruri interesante din acest dosar medical. În plus, sper ca măcar acum, în al 12-lea ceas, conducerea de la „Matei Balş” să dea dovadă de bun simţ şi să predea dosarul medical! Trebuie să-şi recunoască înfrângerea! În orice caz, suntem pregătiţi să învingem şi la recurs! Justiţia trebuie să-şi facă datoria corect, până la capăt! Dreptatea este de partea noastră şi ne vom lupta până la capăt pentru adevăr!

Justiţia îşi bate joc de memoria fratelui meu!

Aşa cum am afirmat într-un articol postat pe blog în luna iunie, justiţia din România este o marionetă dirijată. Îmi menţin şi îmi asum în continuare aceste vorbe! Mai mult, am să vă dovedesc că afirmaţiile mele sunt justificate!
Ştiţi bine că am câştigat dosarul medical al lui Toni în decembrie 2011, dar l-am pierdut la recurs în vara acestui an. La 19 septembrie, Tribunalul Bucureşti trebuia să rejudece dosarul 59731/3/2010*, însă judecătorul Amer Jabre, cel care iniţial dăduse câştig de cauză familiei mele, a înaintat acest dosar completului imediat următor, „pentru termenul din 20.09.2012, C4 – CA, ora 8,30, în Camera de Consiliu, fără citarea părţilor, în vederea soluţionării excepţiei de incompatibilitate”. Completul de judecată chemat să soluţioneze această problemă a admis excepţia invocată şi a înaintat dosarul Serviciului Registratură „în vederea repartizării aleatorii”. Toate bune şi frumoase până aici. Surpriza a apărut în momentul în care s-a produs „repartizarea aleatorie”. Tribunalul Bucureşti a stabilit ca dosarul să fie rejudecat la… 18 Noiembrie 2013! (http://tmb.ro/index.php/dosare_ecris?id_dosar=300000000490746) Adică la mai bine de un an de zile distanţă faţă de data la care scriu aceste rânduri. Aşa ceva este strigător la Cer! Pot sa înţeleg că pe masa justiţiei se află un caz „greu”, însă nu pot să accept această umilinţă! Deja ne judecăm pentru dreptate din martie 2010! Tot ce se întâmplă în jurul cazului „Toni Tecuceanu” pare cusut cu aţă. Nu pot să cred că magistraţii au atât de mult de muncă, încât nu pot judeca mai devreme acest dosar. În ritmul ăsta, vom ajungem să-i facem lui Toni parastasul de şapte ani, iar justiţia nu o să soluţioneze acest caz!
Politicienii au tot vorbit în ultimele luni de aşa-zisa „independenţă a justiţiei”, însă iată că totul se dovedeşte a fi o gargară de doi bani! Nu există aşa ceva! Cine e puternic, influent şi are un rang înalt în societate beneficiază de ajutor nelimitat din partea justiţiei române. Magistraţii au făcut încă o dată front comun cu Adrian Streinu-Cercel în încercarea disperată de a ascunde adevărul în privinţa morţii suspecte a lui Toni.
Pentru că individul din fruntea Institutului „Matei Balş” nu are cum să câştige pe bune procesul cu familia mea, magistraţii şi şefii acestora îl ajută să tergiverseze cauza. „Când nu poţi să câştigi un proces, tragi de timp la maximum”, mi s-a spus cândva. Asta face Streinu-Cercel.
Neavînd o soluţie în dosarul 59731/3/2010*, celălat dosar, aflat pe rolul Judecătoriei Sector 2, rămâne suspendat. Astfel, acest doctor Mengele, cum este poreclit managerul de la „Matei Balş”, scapă de durerile de cap provocate de iminenta plată a unor daune morale, deloc mici, către mine şi familia mea. Mai mult, cu ajutorul acestor manevre, gen „repartizare aleatorie”, noi suntem legaţi de mâini şi de picioare vis-a-vis de accesul la dosarul medical al fratelui meu.
Chiar şi aşa, nu vom renunţa! Vom lupta până la capăt cu Credinţă totală în Bunul Dumnezeu. El ne dă ceva ce justiţia aservită lui Adrian Streinu-Cercel nu ne poate lua: PUTERE DE LUPTĂ!

Dreptate pentru Toni Tecuceanu!

Punct şi de la capăt în lupta pentru dosarul medical!

Am câştigat dosarul medical al lui Toni în decembrie 2011, dar l-am pierdut la recurs în vara acestui an. Cu toate acestea, maine e o nouă zi, un nou început.
După decizia luată la Curtea de Apel, magistraţii Tribunalului Bucureşti vor rejudeca dosarul în care am cerut, pe bună dreptate, actele medicale complete ale fratelui meu.
Deşi justiţia română mi-a lăsat un gust amar în ultimul timp, sper că instanţa care va pronunţa hotărârerea în acest caz nu se va lăsa influenţată de cei ce ascund, mişeleşte, adevărul în privinţa morţii lui Toni.
Vreau să văd că justiţia din ţara noastră mai are încă o rămăşiţă de bun simţ şi de verticalitate. Îmi doresc să constat că m-am înşelat atunci când am scris pe acest blog că justiţia din România este o marionetă dirijată.
Nu cer luna de pe cer, ci doar dreptate, atât cât se mai poate face. Nu vreau o comoară, ci doar dosarul medical al fratelui meu!
Rejudecarea acestui dosar aflat pe rol va avea loc mâine, orele 08:30, la Tribunalul Bucureşti, camera 223. Toti cei ce doresc să fie alături de mine şi de familia mea, sunt invitaţi să asiste la şedinţa de judecată. În aceste momente grele, după ce am câştigat la prima instanţă dosarul medical, dar l-am pierdut într-un mod mârşav la recurs, avem nevoie de sprijinul tuturor celor ce l-au cunoscut sau l-au apreciat pe Toni! Împreuna putem învinge!

Lupta continuă! Dreptate pentru Toni!

Aşa cum am anunţat în urmă cu aproape două luni, Curtea de Apel Bucureşti a făcut front comun cu cei ce ascund adevărul în ceea ce priveşte moarea fratelui meu. Magistraţii au admis recursul formulat de spitalul „Matei Balş” în dosarul numărul 59731/3/2010. “Admite recursul, casează sentinţa şi trimite dosarul spre rejudecare la instanţa de fond”, a fost decizia mizerabilă dată de instanţă.
Cu toate acestea, lupta nu se va opri aici! Recent, Tribunalul Bucureşti a stabilit data la care va rejudeca acest dosar, care îi face să tremure pe farsorii de la „Matei Balş”. Pe 19 septembrie, orele 08:30, magistraţii vor judeca, din nou, acest caz. Miza este uriaşă! Dosarul medical al lui Toni frige, frige foare tare! Dacă nu ar fi aşa, l-am fi văzut de mult!
Ca să înţelegeţi mai bine despre ce este vorba, voi argumenta, pe scurt, cele spuse mai sus:
1. O soluţie definitivă şi irevocabilă dată în favoarea familiei mele ar reprezenta o premieră în România, având în vedere că nimeni, până acum, nu a câştigat vreun dosar medical în justiţie. Clar, sistemului medical nu îi convine acest lucru!
2. Un astfel de succes, ar duce, probabil, la modificarea „Legii pacientului”.
3. Familia mea ar putea afla adevărul în privinţa morţii lui Toni.
4. Adrian Streinu-Cercel şi gaşca lui ar putea avea mari probleme dacă în dosarul medical s-ar regăsi alte lucruri decât cele afirmate de mai marele de la „Matei Balş” la finalul anului 2009 şi începutul lui 2010. Cazul ar putea deveni penal!
5. Precedentul care s-ar realiza ar duce la desecretizarea dosarelor medicale ale pacienţilor decedaţi în spitalele româneşti.
Exemplele pot continua, însă prefer să mă opresc aici.
Important este ca justiţia să-şi facă datoria aşa cum e normal. Magistraţii trebuie să judece fără teamă. Aceşti oameni trebuie să înţeleagă că niciun sistem nu e mai presus de o familie! Lucrurile sunt simple: dacă nu e nimic de ascuns în acest caz, nu există niciun motiv ca dosarul medical să fie ţinut la secret, de parcă ar atinge siguranţa naţională!
Aşa cum am primit informaţii despre starea de sănătate a lui Toni în perioada în care a fost internat la „Matei Balş”, fără să se invoce vreun secret medical, tot aşa, acum, trebuie să primim ceea ce ni se cuvine: DOSARUL MEDICAL! Indiferent de suspiciuni, bănuieli şi acuzaţii – ca familie, ca reprezentanţi leagali, avem DREPTUL de a vedea acest dosar medical!
Chiar dacă am primit o lovitură prin decizia aberantă luată de Curtea de Apel, nu vom renunţa la luptă! Acum, mai mult ca niciodată, suntem şi mai motivaţi!
Dreptate pentru Toni!

Justiţia română, marionetă dirijată

Aşa cum ştiţi, Curtea de Apel Bucureşti a judecat joi, 07 iunie 2012, recursul în dosarul numărul 59731/3/2010, în care familia mea a câştigat dreptul de a vedea dosarul medical al lui Toni. Magistraţii s-au pronunţat azi. „Admite recursul, casează sentinţa şi trimite dosarul spre rejudecare la instanţa de fond”, a fost decizia dată de instanţă.
Din punctul meu de vedere, hotărârea pronunţată azi reprezintă o hoţie la drumul mare! Judecătorii au găsit calea de a ajuta Institutul „Matei Balş” în încercarea disperată de a ascunde adevărul în privinţa morţii fratelui meu. Practic, am fost obligaţi să o luăm de la capăt în acest dosar, în timp ce dosarul de la Judecătoria Sector 2 rămâne suspendat până la soluţionarea acestuia. Pentru mine a devenit evident că JUSTIŢIA ROMÂNĂ ESTE O MARIONETĂ DIRIJATĂ!!!… În România se moare cu dreptatea în mână! Este evident că dosarul medical al lui Toni „frige” foarte tare!
Chiar şi în aceste condiţii, vom continua lupta până la capăt! Într-o bună zi, „justiţia” va lua o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Dacă în România nu se va face dreptate, aceste dosare vor ajunge cu siguranţă pe masa CEDO! Aşa cum spune un vechi proverb românesc, minciuna are picioare scurte!
Până atunci… RUŞINE „JUSTIŢIEI” ROMÂNE! RUŞINE ADRIAN STREINU-CERCEL! RUŞINE INBI „PROF. DR. MATEI BALŞ”!
Îmi pare rău, Toni! România nu te-a meritat! Dumnezeu să te aibă în pază!

Soarta dosarului medical se decide peste o săptămână

Numărătoarea inversă până când vom afla dacă dosarul medical al lui Toni va ajunge acolo unde îi este locul, în mâinile tatălui nostru, a început! Joi, 7 iunie, orele 09:00, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti vor judeca recursul depus de „apărătorii” spitalului „Matei Balş” împotriva sentinţei fireşti dată de Tribunalul Bucureşti la 7 decembrie 2011.
Cu siguranţă va fi o luptă dură, însă sunt convins că vom învinge şi de această dată! Nimeni şi nimic nu poate împiedica un tată şi un frate să afle cum şi de ce l-au pierdut pe acela pe care îl iubeau cel mai mult pe această lume, om blând şi suflet curat, Toni.
Judecătorii care vor pronunţa decizia trebuie să înţeleagă că niciun spital din această lume nu are cum să se facă stăpân pe viaţa unui om! Niciun sistem medical nu este mai presus de un tată sau de un frate! Noi nu cerem ceva ce nu este al nostru! Vrem să ştim de ce a murit Toni şi atât! Asta chiar şi după mai bine de doi ani de la dispariţia fratelui meu.
Înverşunarea cu care cei la „Balş” luptă împotriva noastră, a normalităţii şi a adevărului, spune multe şi ridică semne de întrebare. De aceea, instanţa de judecată trebuie să pună capăt acestui comportament abuziv şi mizerabil! Acest spital este finanţat din banii românilor, deci şi din cei ai familiei mele!
Toni nu a fost, nu este şi nu va fi o marfă scoasă pe tarabă, de pe urma căreia X sau Y să scoată profit!
Dosarul său medical trebuie desecretizat! Ce secret mai reprezintă acest dosar medical sau ce lege poate impiedica desecretizarea sa, din moment ce managerul de la „Matei Balş”, Adrian Streinu-Cercel, a încălcat clauzele de confidenţialitate în urmă cu mai bine de doi ani?
Este momentul adevărului! Este timpul ca familia mea şi opinia publică să afle acest adevăr!

Cei ce l-au iubit pe Toni, cei ce i-au păstrat amintirea vie, cei ce vor să ne fie alături, sunt invitaţi să asiste la şedinţa de judecată. Joi, 7 iunie, la Curtea de Apel Bucureşti, vom afla „în ce direcţie bate vântul” în justiţia română!
Împreună vom învinge! Dumnezeu va face dreptate!

Dumnezeu face minuni! Am câştigat prima bătălie în lupta pentru aflarea adevărului privind moartea lui Toni!

După mai bine de un an şi jumătate de luptă crâncenă, justiţia din România a luat o decizie firească şi corectă în lupta pe care eu şi tatăl meu o ducem cu Adrian Streinu-Cercel şi INBI Prof. Dr. „Matei Balş” pentru aflarea adevăratei cauze a morţii fratelui meu, Toni.
Tribunalul Bucureşti ne-a dat astăzi câştig de cauză în dosarul în care am cerut obligarea unităţii sanitare la comunicarea întregului dosarul medical fratelui meu. În plus, conducerea institutului va fi obligată să ne ofere explicaţii scrise privind starea de carantină instuită la „Matei Balş” în perioada în care Toni a fost internat acolo.
Este un succes istoric, nu doar pentru familia mea, ci pentru toţi românii. Până acum, nimeni nu a câştigat în justiţia română accesul la un dosar medical! Cel mai clar caz este cel al domnului Prof. Dr. Dan Tudor Vuza, căruia i se refuză de opt ani accesul la dosarul medical al tatălui său. Acum, după ce suntem pe cale să asistăm la un precedent, sper ca domnul Prof. Dr. Vuza să aibă parte de izbândă. Dreptatea şi adevărul trebuie să triumfe! Mizeria nu poate fi ascunsă la infinit sub preş!
De asemenea, sper ca după acest succes, obţinut de mine şi de tatăl meu, Legea 46/2003 să fie schimbată imediat. În actualul ei format, această lege este aberantă şi nu face decât să acopere greşelile medicilor.
Chiar dacă decizia magistraţilor poate fi atacată cu recurs, eu sunt convins că firescul nu va fi schimbat în nefiresc. Nimeni pe lumea asta nu poate să interzică unui tată sau unui frate să ştie de ce au pierdut pe patul unui spital o persoană dragă.
Mulţumesc Bunului Dumnezeu pentru ce s-a întâmplat azi în justiţia din România şi pentru că îmi apără familia. De asemenea, mulţumesc companiei Urban şi Asociaţii, avocatului Mihai Rapcea, senatorului Iulian Urban pentru munca depusă în această luptă dură.
Şi… nu uitaţi: Dumnezeu este mai presus de orice şi de oricine!